Pentru populaţia oraşului Rezina, ca şi pentru intreaga republică, anii 1944-1956 au fost o perioadă plină de mari transformări şi greutăţi: foamete, represiuni, transformări forţate in economie, politică şi viaţa socială. Intrun răstimp scurt s-a efectuat reimpărţirea teritorială şi organizarea administrativă a comunei şi plasei Rezina conform legislaţiei sovietice atunci in vigoare. Din acest motiv in aprilie-mai 1944 este format Comitetul Executiv raional şi Biroul comitetului raional de partid. Membrii Comitetului Executiv raional au fost confirmaţi: A.Bordoviţăn, L.Tuhari, E.Doroftienco, P.Caravaev, V.Samohin, V.Poludnenco, V.Şuberneţchi. Preşedinte al comitetului executiv raional este ales A.Bordoviţăn, locţiitor L.Tuhari, secretar - E.Doroftienco. In calitate de şefi de secţie ai comitetului executiv au fost confirmaţi: V.Şuberneţchii, S.Mereţchi, G.Cnăş, I.Botnari. Organizaţia de partid din centrul raional alcătuia unul din pilonii de bază ai noului sistem sovietic. La 4 mai 1944 erau deja create primele două organizaţii primare de partid: la Comitetul raional de partid Rezina (secretar S.Şcavel), şi la secţia raională a N.C.V.D.-ului (secretar M.Rogociov). La 25 mai a fost formată organizaţia de partid a comitetului executiv raional in număr de 4 membri de partid, iar la 27 septembrie 1946 este creată organizaţia de partid a sovietului orăşenesc Rezina. Secretar al organizaţiei primare de partid este ales S.Lopatin, inlocuit in acelaşi an cu F.Conanenco. Ei au pus baza administraţiei comuniste, au realizat politica regimului sovietic in raionul Rezina. Organizaţiile de partid traduceau in fapt hotărările organelor lor superioare, se ocupau de educarea populaţiei in spiritul teoriei comuniste, propagau sistematic şi insistent in răndul oamenilor muncii succesele ştiinţei şi practicii comuniste. Comuniştii n-au pregetat să-şi concentreze atenţia asupra tineretului. De acum la 20 mai 1944 la şedinţa biroului raional de partid a fost confirmată componenţa biroului comitetului raional al eomsomolului in număr de 5 persoane: A.Cosenco, N.Mazin, V.Samohin, P.Crivorucico, N.Paşciuc, iar peste două luni prim-secretar al comitetului raional al eomsomolului este confirmat A.Cosenco. Sovietul orăşenesc reprezenta o forţă de bază in conducerea politică a oraşului Rezina, intrucăt era organul executiv al puterii sovietice. In primele zile după retragerea armatelor romăne, in cadrul lui activau persoane numite de administraţia raională. Astfel, in iulie 1944 in funcţia de preşedinte al sovietului orăşenesc este confirmat M.Perju, născut in anul 1905, moldovean. Secretarul sovietului orăşenesc devine G.Gonciaruc, iar din luna august A.Bessarabscaia.In anul 1944 diferite funcţii de conducere in raion au indeplinit P.Caravaev - prim-secretar al comitetului raional de partid, Samohin' - secretarul doi al comitetului raional. G.Perstniov - secretar, F.Şanturov, - şeful secţiei de propagan­da, S.Şcavelev - şeful secţiei militare, M.Vepriţcaia - şeful sectorului evidenţei de partid, M.Lucaşenco - instructor, A.Bordoviţăn - preşedinte al C.E.R, Şuberneţchi şeful secţiei raionale de achiziţii A.Belov - şeful secţiei de finanţe, I.Botnaru şeful secţiei raionale a sănătăţii, M.Besler - şeful secţiei de drumuri, P.Răbac - şeful secţiei generate a C.E.R., Doroftienco secretar al C.E.R., A.Miculeţ - şeful cabinetului de partid, S.Popic şi E.Reznic, şefi ai spitalului raional, V.Navacovschi -şeful secţiei raionale de invăţămănt, F.Iacovlev - directorul şcolii de mecanizare, I.Chiţis - şeful policlinicii, I.Safianencov -directorul fabricii de ulei, G.Vieru şi D.Pincevschi - directori ai combinatului industrial şi alţii. De menţionat că in anii 40-50 schimbarea preşedinţilor sovietului orăşenesc a fost foarte frecventă. La sfărşitul lui decembrie 1946 in funcţia de preşedinte al sovietului orăşenesc este de-acum F.Canonenco, iar de secretar - N.Demianenco. Membri ai sovietului orăşenesc erau V.Lopata, directorul şcolii, M.Perju - şeful gospodăriei comunale, B.Borş - ţăran, E.Curinaia - gospodină, F.Vieru - locţiitor al şefului combinatului industrial, I.Roitman - preşedintele comisiei funciare ş.a. La 21 decembrie 1947 au avut loc primele alegeri in sovietul orăşenesc de deputaţi, la care au participat 98,92% din alegători. In sovietul orăşenesc Rezina au fost aleşi 28 de deputaţi. Preşedinte al comitetului executiv orăşenesc la prima sesiune a fost confirmat U.Fruntaş, născut in anul 1901, moldovean, studii 8 clase, locţiitor A.Zinina, secretar -I.Chichiruş. Mai tărziu preşedinţi ai sovietului orăşenesc au fost aleşi G.Perstniov, C.Zaharov, G.Parşcov. Ei au activat in colaborare cu secretarii sovietului orăşenesc, printre aceştia din urmă numărăndu-se A.Gurchina V.Tocennaia, M.Lucaşenco. La sesiunile sovietului orăşenesc se analizau probleme de actualitate: semănatul, construcţiile, asigurarea materială a şcolilor, ocrotirea sănătăţii, colectarea impozitului, activitatea culturală etc. De pildă, la 7 august 1948, la şedinţa comitetului executiv orăşenesc s-a discutat problema "Cu privire la starea invăţămăntului in şcoala moldovenească in anul de studii 1947-1948". Din raport aflăm că in şcoală invăţau 194 de elevi, 142 dintre care au dat cu succes examenele de absolvire şi promovare. Au rămas repetenţi 24 de elevi, cauza principală fiind pregătirea insuficientă a elevilor de la sate. Despre acest lucru informa directorul şcolii M.Cherner.Intr-o şedinţă a comitetului executiv (19 decembrie 1946) s-a luat in discuţie lucrul cu scrisorile şi plăngerile oamenilor. S-a constatat că in adresa comitetului executiv au parvenit 188 de cereri, dintre care doar 35 au fost soluţionate, iar 153 au rămas fara rezolvare. Drept urmare lucrul s-a apreciat ca nesatisfăcător135. Un capitol aparte in istoria Rezinei din acea perioadă il reprezintă acţiunile de organizare administrativ-teritorială a fostei comune Rezina. La 17 mai 1944 comitetul raional a adoptat o hotărăre despre unirea satelor Rezina şi Stohnaia intrun soviet sătesc aparte, Stohnaia. Preşedinte al sovietului a fost confirmat P.Bazaneţchi, secretar M.Mainştein. Pe parcursul anilor următori in instanţele superioare s-a discutat in repetate rănduri problema despre necesitatea inclu-derii satului Rezina in componenţa oraşului. Iată ce se menţiona in una din hotărările sovietului orăşenesc: "Oraşul şi satul Rezina nu dispun de hotare fevidenţiate, fiindcă din 187 de gospodării ale satului 126, sau 2/3 din numărul total, aparţin administraţiei comunale a oraşului, de aceea rugăm C.E.R. să intervină in organele respective cu propunerea de a include satul Rezina in componenţa oraşului Rezina şi de a stabili hotarul oraşului pe valea ce desparte satul Stohnaia de satul Rezina". In mai 1944, a fost restabilită activitatea sovietului sătesc Ciorna. Preşedinte al sovietului a fost confirmat M.Lazar, secretar - L.Ţurcan. La 8 iunie 1954 conform unui decret al Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti sovietul sătesc Păpăuţi este desfiinţat, iar imputernicirile administrativ-teritoriale sunt transmise sovietului sătesc Ciorna. Conform Hotărării C.E.R. de la 17 mai 1944 este organizată inregistrarea cetăţenilor din oraşul Rezina. In acest scop a fost infiinţată o comisie specială in componenţa: M.Lucaşenco -preşedinte, M.Perju şi E.Doroftienco - membri, care a constatat că după război in oraşul Rezina locuiau 2050 de oameni. Fondul locativ constituia 193 de case, cu un spaţiu de 7400 de metri pătraţi. Erau 74 de case comunale, ce dispuneau de 4003 metri pătraţi, 15 clădiri de menire administrativă şi social-culturală. După cum vedem, numărul populaţiei s-a micşorat, fiindcă mulţi rezineni au murit pe front, alţii s-au pierdut fara veste sau au fost arestaţi, judecaţi şi deportaţi in anii 1940-1941; 146 de locuitori au emigrat in Romania. S-au produs modificări şi in structura naţională şi socială a populaţiei, a crescut cota populaţiei rusofone şi s-a micşorat considerabil cota populaţiei evreieşti. Majoritatea evreilor emigraseră in anul 1941 din cauza politicii antisemite a Germaniei.
Go to top