Oraşul Rezina este atestat documentar în cartea Domnească a Domnitorului Moldovei Stefan cel Mare la 5 februarie 1495. La mijlocul sec. XIX Rezina devine centru de voloste în componenţa căreia intrau 16 sate: Ţareuca, Parcani, Lipceni. Stohnaia, Sipca, Boşerniţa, Ciorna, Păpăuţi, Glingeni, Mateuţi, Mihuleni, Curatura. Solonceni, Alcedar, Poiana, Tarasova. Volostea se subordona judeţului Orhei. Cărmuirea ei era alcătuită din starşina (plutonier în armata rusă şi in poliţia rusească care îndeplinea funcţii administrative), starostii (primarii în Rusia ţaristă) şi din alţi funcţionari confirmaţi şi aleşi la adunările respective. Starşinaua se afla în frunte adunării volostei şi se alegea pe 3 ani. avind imputernicirile administrative corespunzătoare.În aspect demografic în anii de stăpinire rusescă (1 812-1918) in teritoriul . oiostei a crescut considerabil numărul evreilor. Dacă pină la 1812 in Rezina practic nu erau evrei, apoi 1886 numărul lor în voloste era de 1894. Tot în această perioadă s-au transferat cu traiul pe meleagurile rezinene reprezentanţi şi ai altor etnii: bulgarii, găgăuzi. ucraineni, ruşi etc. După 27 martie 1918 Rezina a devenit centru de comună şi plasă. În componenţa plasei intrau 43 de sate. Plasa era condusă de pretor. Recensămîntul populaţiei desfăşurat în 1930 a constatat că în plasa Rezina erau 64.419 locuitori, inclusiv 32.152 bărbaţi şi 32.267 femei. Numărul ştiutorilor de carte se cifra la 35%. În 1936 a fost elaborat prima stemă a oraşului Rezina. În iulie 1940 Rezina a devenit centru de voloste, iar la 11 noiembrie 1940 - centru al raionului Rezina. În baza a 3 state din fosta comună Rezina (Boşerniţa, Ciorna, Stohnaia) au fost formate sovietele săteşti Ciorna şi Stohnaia. La 26 august 1940 Rezinei i se conferă statutul de oraş. Preşedinte al comitetului executiv raional devine Şestopalov, iar după război este ales Bordoviţin. La 21 decembrie 1960 printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem al- RSSM au fost anulate sovietele săteşti Ciorna şi Stohnaia şi trecute in subordinea sovietului orăşenesc Rezina. La 2 ianuarie 1963 raionale Camenca şi Ribniţa sunt subordonate comitetului executiv raional Rczina, iar la 31 decembrie 1964 această structură a fost lichidată. În legătură cu formarea la 10 noiembrie 1980 a raionului Şoldăneşti din componenţa raionului Rezina au fost scoase 17 localităţi, iar din raionul Orhei au fost incluse in raionul Rezina satele Curleni şi Zahoreni. Conform recensămintului populaţiei din 1979 în raion erau 78.597 iocuitori. inclusiv 37.1 75 bărbaţi şi 41.422 femei. Prin Legea Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 26 martie 1999 raionul Rezina a fost desfiinţat şi transformat în sectorul Rezina din componenţa judeţului Orhei cu 13 primării. În 2003 reforma administrativ-teritorială a lichidat judeţele, Republica Moldova fiind divizată în raionane. Raionul Rezina incluzind 41 localităţi devizate în 25 primării. Din evenimentele cele mai importante legate de raionul Rezina se poate de menţionat:
- descoperirea pe teritoriul raionului Rezina a schelctului unui clinoteriu (pe maiul r. Cogîlnic lîngă s. Pripiceni-Răzeşi). Acest animal gigantic după afirmaţiile învăţaţilor, a trait aproape cu circa 5 mln. de ani urmă;
- una din ocupaţiile locuitorilor raionului (volostei, plasei) in decursul secoielor a fost olăritul. Satul Cinişeuţi a fost unul din cele 4 centre de olărit ale Basarabiei in acest domeniu;
- lîngă s. Echimăuţi s-au găsit rămăşiţele unei vechi horodişti slave. În timpu] sapărurilor au fost descoperite atelierele unui olar şi a unui fierar; raionul octipă un loc important in civilizaţia Cucuteni-Tripolie şi cultura Solonceni-Săhama-Cozia:
- fondarea la Saharna în baza conacului şi a pămintului dăruit zemstrei de Lnjinerul şi mecanatul N. Apostolopulo, a şcolii de viticultură şi pomicultură;
- darea in exploatare in 1985 a uzinei de ciment.
- mănăstirile Tipova şi Saharna - monumente istonco-culturale care prezintă interes pentru întrega republica;
Go to top