In urma operaţiilor militare in Rezina a fost distrus 70 la sută din fondul locativ, de intreprinderi şi de instituţii. In aceste condiţii grele Rezina a inceput munca de refacere a economiei naţionale. In scurt timp după incetarea operaţiilor militare şi instaurarea administraţiei sovietice in oraş au fost naţionalizate intreprinderile industriale, comerciale, de transport şi telecomunicaţii. Ramurile industriale principale naţionalizate au fost: alimentară - de fabricarea vinului şi a uleiului cu o producţie globală egală cu 14,5 mln. ruble in an; minieră - de producere a calcarului şi a coteleţului (producţia globală echivalănd cu 5,1 mln rub.); industria materialelor de construcţie şi de larg consum cu o producţie globală in valoare de 1,3 mln. ruble. In aprilie 1944 CER ia decizia despre restabilirea lucrului combinatului industrial, care funcţionase in anii 1940-1941. La aceeaşi şedinţă director al combinatului a fost confirmat T.Vieru, succedat in acelaşi an de de E.Pincevschi. La sfărşitul anului 1945 combinatul producea căldări, potcoave, var, butoaie, săpun, mese, vestoane, bluze militare etc. A inceput restabilirea clădirilor distruse şi construirea unor noi edificii. Spre sfărşitul anului 1944 erau restabilite deja 7 case şi reparate 21 de clădiri, 200 metri de trotuar. La adunarea generală de partid a comuniştilor din raion, de la 24 decembrie 1944, s-a hotărăt să se construiască in Rezina un spital cu o sută de paturi, o casă de cultură cu 600-700 locuri, grădiniţe de copii pentru 70-100 copii, să se restabilească 1800 metri pătraţi de spaţiu locativ ş.a. Pentru traducerea in fapt a acestor proiecte a fost creat un birou de construcţie cu un stat personal de o sută de oameni. In fruntea acestui birou a fost confirmat V.Ţvincailo138. Biroul şi-a inceput activitatea in condiţii complicate. La adunarea de partid a sovietului orăşenesc de la 19 decembrie 1946 se menţiona că in acel an biroul trebuia să valorifice 350000 ruble, dar in realitate planul a fost indeplinit doar pe jumătate. Comitetul executiv raional, la 8 iunie 1944, a discutat chestiunea despre restabilirea drumului Răbniţa-Floreşti. A fost confirmată componenţa ştabului pentru organizarea şi coordonarea lucrărilor in următoarea componenţă: P.Corovaev - prim-secretar al comitetului raional de partid, A.Bordoviţăn -preşedintele CER, A.Cosenco ş.a. Se preconiza ca in curs de două săptămăni (15-30 iunie) să fie mobilizaţi 2330 de oameni şi 1460 de căruţe cu căruţaşi. A fost stabilit următorul program de lucru: deşteptarea - 500, inceputul lucrului - 600, intrerupere la prănz de la 12° - 15°, sfărşitul lucrului la 20.00 Documentele de arhivă ne mărturisesc despre faptul că in 1947 pentru restabilirea spaţiului locativ, a clădirilor industriale şi edificiilor culturale, erau necesare 630 mii de ruble, pentru amenajarea oraşului - 138 mii, pentru reparaţia capitală a staţiei electrice şi electrificarea satelor Stohnaia şi Ciorna - 87 mii de ruble. Conducerea Rezinei a făcut un demers către organele superioare de conducere să fie alocate 750 mii de ruble: 100 mii pentru spitalul raional, ce dispunea de 60 de paturi, 600 mii pentru finisarea casei de cultură cu 500 de locuri şi 50 mii, pentru restabilirea hotelului. In total raionului ii erau necesare 2 mln. 74 mii ruble. După cum observăm, in 1947 in Rezina lucrau: fabrica de vin, cariera de piatră, fabricile de ulei, unt şi brănzeturi, de dulceaţă, intreprinderile de construcţie etc. In această perioadă in oraş funcţionau o staţie telefonică şi de difuzoare. Staţia electrică avea o capacitate de 27 kiloWaţi şi deservea 160 de abonaţi. Pe străzile oraşului luminau 11 becuri140. Dezvoltarea industrială in anii 1944-1956 a avut unele trăsături specifice pentru oraş: Existau două moduri de producţie, care se excludeau prin esenţă. Primul era sectorul socialist, iar eel de-al doilea sectorul privat, care era strămtorat de sistemul sovietic. In industria oraşului predomina munca manuală şi in cadrul ei se aplicau formele şi metodele socialiste de organizare a muncii cum ar fi mişcarea stahanovistă, intrecerea socialistă, mişcarea udarnicilor ş. a. Dintr-o cauză sau alta, nu toate planurile prevăzute au fost realizate, deşi s-a depus o muncă enormă pentru restabilirea bazei industriale, reconstruirea oraşului. Toate succesele deţinute prezentau, in esenţă, rodul muncii oamenilor: muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor care şi-au cheltuit energia fizică şi spirituală pentru dezvoltarea de mai departe a oraşului şi a raionului Rezina.
Go to top