In anii 1918-1940 viaţa politică din Rezina n-a fost simplă. Localitatea a cunoscut un sir de evenimente contradictorii. Această situaţie era generată de faptul că Rezina se găsea in nemijlocită apropiere de hotarele cu Uniunea Sovietică. Drept urmare aici erau frecvente acţiunile subversive ale forţelor prosovietice, acţiuni ce formau un adevărat sistem. Este vorba, in primul rand, de crearea organizaţiei comuniste ilegale din Basarabia, organizată şi finanţată de Rusia Sovietică. In 1919, in Rezina a activat o organizaţie de partid ilegală, care in luna martie a incercat să intreprindă unele acţiuni subversive pentru a tensiona situaţia in comună. Intr-o informaţie a acestei organizaţii către Biroul Basarabean de pe lăngă comitetul regional Odesa al PC(b)U se menţionau următoarele: "Comuniştii au organizat in 32 de sate de-a lungul Nistrului şi in raioanele din vecinătatea Rezinei aproximativ 2500 de oameni, capabili de a mănui armele. La dispoziţia lor sunt mitraliere, grenade, arme, revolvere". Nu putem spune cat de reală, de adevărată era această informaţie, se ştie doar că ilegaliştii preamăreau activitatea lor subversivă pentru a obţine mai multe finanţe de la OGPU-ul sovietic. In mai, majoritatea comuniştilor au fost arestaţi La lucrările conferinţei a doua a bolşevicilor din Basarabia, care a avut loc la 7-11 iulie 1919 in oraşul Odesa, au luat parte şi delegaţi din fosta organizatie de partid din Rezina. Unul dintre ei un oarecare Cogan (Jorj), a comunicat cum că "lucrul organizaţiei se desfăşura normal, dar odată cu instaurarea puterii sovietice in Ucraina s-au inceput vizitele tot mai dese ale cercetaşilor armatei a 3-a cu un sir de cerinţe şi drept rezultat s-au inceput percheziţiile şi arestarea membrilor". In anul 1924, a fost descoperită o organizatie de spionaj militar şi teroristă la Ţăpova şi Horodişte, in cadrul căreia activau 10 ruşi şi 2 moldoveni. Scopul lor era organizarea actelor teroriste, asigurarea trecerilor clandestine ale Nistrului de către curieri comunişti, şpioni, terorişti sovietici, propaganda antiromănească, răspăndirea de manifeste. Au fost cazuri cănd ţăranii şi-au exprimat nemulţumirea, in primul rănd, faţă de rechiziţiile de păine, de politica impozitară. Această realitate nu inseamnă, insă, că ţăranii doreau să revină in componenţa Imperiului Rus. Era un greu moment socialeconomic, cu manifestări sporadice de opoziţie contra unor jandarmi hrăpăreţi, funcţionari nepricepuţi, militari si persoane din administraţia romănă care comiteau abuzuri in putere, fapt ce s-a răsfrănt negativ asupra populaţiei simple. Pe de altă parte, in Rezina au avut loc şi unele evenimente inspirate de forţele de dreapta, care promovau in unele cazuri o politica antisemită, ca urmare a faptului că mulţi evrei erau implicaţi in mişcarea subversivă prosovietică. La sfărşitul anilor 30 la Rezina-tărg a fost organizat un miting cu scopul de a alunga evreii din localitate. Dar asemenea propaganda n-a avut sorţi de izbăndă, deoarece rezinenii aveau o atitudine binevoitoare faţă de evrei, ca, de altfel, faţă de toate etniile conlocuitoare. Dar nu mişcările de caracter extremist alcătuiau esenţa vieţii politice din localitate. Aici, ca şi in intreaga ţară işi desfăşurau activitatea mai multe partide politice, caracteristice unei societăţi democratice. In baza documentelor din arhivele Republicii Moldova se poate constata că in comuna Rezina luptau pentru puterea politica reprezentanţii a două partide: Partidul National Liberal şi Partidul National Ţărănesc. Anii 1918-1940 au constituit o perioadă deosebită in istoria ţinutului nostru. Deşi au fost multe contradicţii şi greutăţi, acei 22 de ani de dezvoltare naţională liberă, de existenţă in mediul cultural şi lingvistic romănesc au dat neamului nostru o nouă suflare, noi forte de rezistenţă care ne-au permis să dăinuim chiar şi atunci cănd a fost pusă in pericol insăşi existenţa spiritualităţii romăneşti in aceste teritorii. Avantajele principale ale alipirii Basarabiei la Romania au fost: oprirea deznaţionalizării, improprietărirea ţăranilor, formarea unei intelectualităţi naţionale cu inalte calităţi morale, responsabilă pentru destinul ţării. Dar conform Protocolului adiţional secret din 29 august 1939, semnat de V. Molotov şi Ioachim Von Ribbentrop la 28 iunie 1940, Basarabia a fost anexată de Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi trupele sovietice au intrat in comuna Rezina, soarta locuitorilor urmănd să fie decisă, timp de jumătate de secol, de sistemul sovietic.
Go to top